Este vorba de dorință, sexualitate și relația cu autoritatea parentală.
Zburătorul nu are nimic romantic și atrăgător, este o figură căreia literatura i-a ascuns adevărata sa esență demoniacă. Heliade cântă în versuri despre o fată tânără abia trecută de pubertate care este chinuită de un dor mistuitor și teribil de cumplit.
Florica slăbește și își pierde vitalitatea visând la la un balaur de lumină cu coada-nflăcărată, care se întrupează într-un flăcăiandru frumos ca bradul și tras ca prin inel, plin de promisiuni de dragoste curată. Fetița are o nevoie nesățioasă de iubire, iar zmeul, spirit necurat, i-o aduce prompt exact atunci când vârsta mult prea fragedă nu-i permite copilei să facă diferența dintre vis și realitate.
Suntem în plină explozie hormonală, atunci când dezvoltarea fizică s-a completat și nu lipsește altceva decât trecerea la acțiune. Însă sexul nu numai că reprezintă un tabu de neîncălcat din punct de vedere social, dar vine ca o interdicție mult mai profundă, izvorâtă din cele mai intime rădăcini ale unui Eu puțin conturat deocamdată. Cum așa?
În zbuciumul amar al Floricăi, pentru Heliade, sau al Cătălinei, pentru Eminescu, un Freud ar fi întrezărit conflictul oedipian al isteriei nevrotice, atât de caracteristic pacientelor sale înstărite care căutau în zadar o cale de a justifica această pasiune nevrednică pentru un tată mult dorit.
Complex sau nu, este clar că legea firii spune nu acestei pasiuni, dar râmâne totuși încă neclar a cui e vina. A fetei cu fantezie desfrânată sau a tatălui cu interes deșănțat pentru fiica sa? Complexul Electra vine imediat în apărarea taților care evident plăteau terapia fetelor, și totuși dubiul rămâne în suspensie ca un semn de întrebare fără răspuns.
Oricum o fetiță mică și fără experiența devastatoare a sexului trebuie să se descurce cu această flacără necruțătoare din sufletul ei, iar unica salvare se află în imaginarea unui prinț bălai și nespus de tandru care să se declare responsabil de o seducție atât de josnică. Iar demonul cu aripi se prezintă flămând la prânzul de suflet pe care fata i-l oferă inconștientă și fără nicio apărare din partea nimănui.
Dragostea imposibilă nu este o făcătură sau un blestem, ci o povară mult prea grea de dus a unei copile care nu a avut o mamă trează la timp.